2018

Pentru prima dată în ultimii 10 ani am petrecut altfel noaptea dintre ani. Fără multe și de toate, doar noi 3 înconjurați de dragostea noastră. Și tot pentru prima dată nu am scris public nici o dorință, nici o listă cu rezoluții, nimic. Vreau doar să fim sănătoși și să fie pace. În lume, în țară, în case și în suflete!
La mulți ani tuturor oamenilor buni!

30 iunie, 23:58

Măriuța mamei,

Mai am 15 minute din această zi de 30 iunie și vreau să-ți scriu doar câteva rânduri.

Acum seara te-am luat în brațe și te țineam strâns-strâns lângă piept, încercând să te adorm. Tu mă priveai atât de cald, atât de „a mea”, și eu am început să-ți vorbesc:

– Măriuțaaa, de când nu te-am mai ținut așa în brațe? De când aveai două luni și te adormeam doar pe mine. Acum vezi, nu te mai cuprind cu ambele mâini toată, stai cu piciorușele în gol. Asta înseamnă că tu crești, mamii!

6 luni

Tu crești!

**

Acum 6 luni, tot într-o sâmbătă, am început să trăiesc cu adevărat!

Maria mea, iubirea mea, viața mea!

Scrisoare pentru cinci

Măriuța mamei,

Azi ai împlinit 5 luni. Dacă ți-aș spune că prea repede trece timpul și că nu reușesc să mă satur de bebelușa Maria, o să mă crezi?!

De câteva zile întinzi mânuțele și mă cuprinzi. Peste ani și tu vei înțelege ce înseamnă ca fata ta să te îmbrățișeze. E vis. E ca o poveste. E lumea întreagă în acele două mânuțe grăsuțe care te caută și te cuprinde ușor de gât.

13537632_689258667879018_1251549086273212299_n

De 5 luni mă uit cu orele la tine. Când dormi, când te joci în pătuc, când stai cuminte și mă privești atunci când eu lucrez. De 5 luni ești unicul meu gând, unicul meu vis și cea mai repetată rugăciune.

Maria mamei, deja de 5 luni tu ești. Și asta-i cel mai frumos și cel mai scump ce poate fi în viața mea!

Când plouă

… mult, și des. Și brusc s-a întunecat afară, chiar dacă era ora prânzului, și a început să tune puternic.

Maria mea e în faza când doarme foarte puțin ziua. Și așa stăm, eu cu ea și ea cu mine. Mâncăm, ne plimbăm dintr-o odaie în cealaltă și iar ajungem în dormitor. Ne oprim la fiecare oglindă și ne admirăm câteva secunde, apoi zâmbim și dăm din mânuțe de atâta bucurie.

Azi când a început să tune, ne-am băgat ambele sub plapumă. Și am adormit. Ambele. Ea lipită de mine și eu cuprinzând-o toată. Și așa am dormit 2 ore, fără să ne mișcăm una de lângă cealaltă. Când am deschis ochii, i-am simțit imediat mirosul. Fiecare mamă știe cum miroase puiul ei. Ca apoi s-o cuprind și mai strâns lângă mine și să-mi las capul lângă fața ei, să-i simt respirația, să-i admir buzele parcă pictate, să încerc să-i număr firele de păr din gene. Să o privesc minute în șir. Și să mă minunez că-i a mea!

Și să-i mulțumesc Domnului pentru aceste 2 ore, dar și pentru tot timpul de când a venit ea în viețile noastre. Iarăși să o cuprind și s-o pup încetișor pe frunte, pe obrăjor, pe mânuță. Și să nu mă intereseze absolut nimic, dar nimic. Nu s-a întâmplat nimic grav că rufele deja curate au stat în mașină în aceste 2 ore. Și că ceștile de ceai erau nespălate de dimineață. Și nici că florile din ghiveci așteptau udate, sau mormanul de haine – călcate. Nici măcar nu m-a interesat ce vom mânca la cină. Tot ce conta în acel moment a fost mânuțele ei care au început să mă caute la un moment dat. Și căldura de lângă noi, de sub plapuma care ne-a ocrotit de tunetul ploii.

13417443_682416928563192_8406950721055550869_n

Iar s-a întunecat afară. E noapte și Maria mea doarme în mijlocul patului mare. Iar noi doi o vom veghea fiecare de pe partea lui, ea întinzând mânuțele prin părți, astfel legând dragostea noastră. Și protejând-o, asemeni unei plapume, de tunet.